Paul Alexe's Blog

02/09/2012

Tacul de Aur, cu bune şi mai puţin bune…

Nu-i loc de surprize la Tacul de Aur! O nouă etapă în care ne convingem de acest lucru, deşi, pentru a respecta adevărul până la capăt, nu putem să nu remarcăm progresul unora dintre participanţi, pe care, fără doar şi poate, doar lipsa experienţei unor confruntări cu miză i-a împiedicat să ajungă în zona marilor premii! Etapa a doua a Tacului de Aur 2012 a adus la startul său, ca şi prima etapă, doar 29 de participanţi, marii absenţi fiind Ioan Ladanyi şi Augustin Viziru. Se pare că lumea biliardului autohton rămâne una destul de restrictivă, fapt ce-i descurajează pe mulţi dintre practicanţii acestui sport de îndemânare, dar şi strategie… Dintre cei care doresc să participe (şi participă!) la… din ce în ce mai numeroasele concursuri de biliard organizate în cluburile importante din ţară, o bună parte par să nu înţeleagă efortul pe care organizatorii îl fac, atât din punct de vedere financiar, cât şi uman. Un concurs de talia Tacului de Aur, cu premii la care multe dintre concursurile de top ale Europei încă visează, are două scopuri principale. Primul, cel de a face cunoscut numele Lake View Sport Center Constanţa, a fost atins încă de anul trecut, când clubul a pus la bătaie premii fabuloase pentru concursurile de biliard din România. Al doilea scop a fost acela de a contribui la ridicarea nivelului de competivitate al jucătorilor români, în general, şi al celor constănţeni, în special. Cu siguranţă, în ceea ce-i priveşte pe constănţeni, rezultatele se văd, existând deja o serie de tineri jucători ce se numără printre cei mai valoroşi din ţară, iar eu, personal, cred că vor avea un cuvânt important de spus la finala „naţionalelor”, unde se joacă Bila 9 şi valorile se echilibrează. Din păcate, această etapă a Tacului de Aur ne-a arătat, nouă, organizatorilor, şi faptul că există jucători care nu respectă nici competiţia, nici pe cei care se străduiesc să o organizeze. Nu este cazul să intru în amănunte, dar aceste „întâmplări” se adună şi, în ceea ce mă priveşte, mă gândesc foarte serios dacă este necesar să existe un „va urma”…

Să revin, însă, la povestea primelor două zile ale etapei a doua din acest an a Tacului de Aur, la capătul cărora cunoaştem numele celor mai buni patru concurenţi, cei care se luptă pentru cei 1000 de euro ce revin câştigătorului. După cum aminteam, n-a fost loc de surprize, astfel că pentru victoria în etapă se vor lupta Ovidiu Cristea, Ciprian Gândac, Mihai Braga şi Melkonyan Babken. Dintre constănţeni, cea mai bună clasare o obţine Teo Capbun, calificat între primii şase, însă nu pot trece cu vederea evoluţia foarte bună a lui Nicolae Son şi Dincă Steriu, în special în prima zi, precum şi a lui Adrian Scupra, ultimul confirmând progresul din ultima perioadă. O menţiune specială pentru juniorul Vali Scupra (15 ani), care se anunţă, la categoria sa de vârstă, unul dintre principalii favoriţi la un loc pe podium la campionatele naţionale. Deasemenea, aş vrea să remarc prezenţa, în premieră, a unor concurenţi din Iaşi (Ciprian Munteanu, Cătălin Pupăză), Slobozia (Mihai Damian), Sfântu Gheorghe (Felix Ursache), Craiova (Mihai Groza, 15 ani!), Bucureşti (Iulian Dragne, Andrei Mincă, Alex Balaş, Bogdan Popa), dar şi din Constanţa (Teo Capbun, Dani Stere, Silviu Ianoş).

Aşadar, rămâne de văzut cine se va încununa cu marele premiu. Dintre cei patru finalişti, Babken şi Gândac au cunoscut deja dulcele gust al victoriei la Tacul de Aur, în timp ce Ovidiu Cristea şi Braga s-au aflat de fiecare dată foarte aproape de victorie, însă s-au împiedicat de un… mic-mare amănunt, numit Ladanyi. În absenţa acestuia…poate va ieşi soarele şi pe strada lor!

Anunțuri

22/08/2012

Tacul de Aur – etapa a II-a 2012

Filed under: Sport — paulcalexe @ 9:39 pm
Tags: ,
Cel mai mare concurs de biliard din România revine cu etapa a doua din 2012! Premii de etapă în valoare totală de 2500 euro! Se premiază primii 16 clasaţi. Etapa are loc pe durata a trei zile, între 31 august şi 2 septembrie 2012. Taxa de înscriere: 50 euro. Sistem de eliminare: piramidă dublă, spargere alternativă, primul la 7 (în finală: primul la 11).

The largest competition pool in Romania is back! Stage Awards totaling 2,500 euros! It honors the first 16 finishers. The first stage takes place over three days, between August, 31st and September, 2nd, 2012. Registration fee: 50 euros. Disposal system: double pyramid, breaking alternative, first to 7 (the final: the first at 11).

Premii (prizes): locul 1 – 1000 euro, locul 2 – 500 euro, locul 3 – 300 euro, locul 4 – 100 euro, locurile 5-16 – câte 50 euro. Premiile sunt impozabile.Persoane de contact: Eduard Albei (0725140867) şi Paul Alexe (0749149026)
Pentru cei interesaţi de cazare, vă rugăm a ne contacta din timp!
For hotel reservation, please contact us ASP!

09/07/2012

Son câştigă etapa a IV-a

Etapa a patra a Campionatului Naţional de biliard – bila 9 (Zona Dobrogea) a fost câştigată de Nicolae Sorin Son, care a dispus într-o finală extrem de disputată de liderul clasamentului provizoriu (câştigător, la rândul său, a doua etape!), Dincă Steriu. Victoria de etapă s-a decis în joc decisiv, Son impunându-se cu 7-6, după ce luase deja un avantaj moral asupra rivalului său, câştigând finala de pe faţa tabloului, cu 7-4. Pe locul trei s-a clasat Adi Scupra (3-7 cu Steriu, în finala de pe spatele tabloului), locul patru fiind ocupat de Teo Capbun (4-7 cu Adi Scupra). O evoluţie frumoasă, dar trădată de lipsa de experienţă, a avut-o şi liderul clasamentului juniorilor, Vali Scupra (14 ani), cu prestaţii mai sigure de la o etapă la alta. Oricum, Vali se consolează cu o victorie mult mai importantă, el reuşind să acceadă „pe tabloul” celui mai important liceu constănţean, „Mircea cel Bătrân”!

La startul acestei etape s-au aliniat 11 dintre cei 20 de sportivi legitimaţi în zona Dobrogea. Ca şi până acum, jocurile s-au disputat pe mesele de la Lake View Center Constanţa.

Click aici pentru galerie foto.

03/07/2012

Greco-românul Evanghelie Zappa, precursor al lui Pierre de Coubertin!

Filed under: Sport — paulcalexe @ 5:17 pm
Tags: ,

Timp de 15 secole, Jocurile Olimpice au dăinuit doar în memoria grecilor, povestea fiind transmisă din generaţie în generaţie. Reînvierea s-a produs, după mai multe tentative eşuate, în 1896, datorită eforturilor făcute de francezul Pierre Fredi, baron de Coubertin şi ale scriitorului grec Dimitrios Vikelas. Cei doi au susţinut şi au crezut în reînvierea idealurilor olimpice. Totuşi, pentru a respecta adevărul istoric, fascinanta idee de a organiza Jocuri Olimpice moderne a avut adepţi chiar… în România, încă înainte de materializarea acţiunilor iniţiate de Pierre de Coubertin. Prima încercare de amploare a renaşterii vechilor Jocuri Olimpice s-a înfăptuit la 15 noiembrie 1859, la Atena, ca urmare a iniţiativei şi eforturilor financiare ale lui Evanghelie Zappa.

Născut în Grecia, el s-a stabilit în 1833 în România, pentru ca, 11 ani mai târziu, să primească şi cetăţenia română. În testamentul său din 30 noiembrie 1860, certificat de autorităţile din Broşteni – unde acum se află şcoala care îi poartă numele – Zappa, devenit un prosper om de afaceri, scrie referindu-se la împărţirea averii: „… Este dator (…) a clădi Stabilimentul Olimpicilor, împreună cu arena lui după toată cuvinţa şi spaţios, după planul ce am trimis…”, lăsând astfel nuda proprietate unei Epitropii din Grecia menită a reînfiinţa Jocurile Olimpice.

Jocurile preconizate de Zappa erau orientate în mare măsură după modelul celor din Antichitate şi limitate la o participare grecească, fapt arătat limpede în memoriul său din 1858, adresat regelui Greciei, prin care propune „restaurarea Jocurilor Olimpice, care să fie celebrate la fiecare patru ani, după învăţăturile vechilor greci, strămoşii noştri…”.

Întrucât Olympia se afla încă sub mocirla mlaştinilor, o mulţime de sportivi greci s-au reunit, în organizarea lui Zappa, la 15 noiembrie 1859, la Atena. Alte ediţii, desfăşurate, în linii mari, după ceremonialul antic, aveau să se desfăşoare în anii 1870, 1875 şi 1887. Dealtfel, după moartea sa, prin moştenirea lăsată de Zappa, statul grec a putut demara şi construi, la Atena, o serie de locaţii ce au găzduit, în 1896, prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne. Cea mai cunoscută este „Zappeionul”, locul în care s-au disputat întrecerile de scrimă şi care, în prezent, găzduieşte diverse ceremonii, fiind, deasemenea, deschis pentru vizitare.  Prin ideea sa, născută pe teritoriul României, Evanghelie Zappa îşi merită locul în panteonul olimpic…

27/06/2012

JO Munchen 1972: Mark Spitz şi recordul celor 7 medalii olimpice de aur!

Filed under: Sport — paulcalexe @ 7:32 pm
Tags: ,

În copilărie, am avut cu toţii (şi poate mai avem, indiferent de vârstă!) eroii noştri. Am citit despre ei în frumoasele cărţi ale copilăriei sau adolescenţei, eroi care au salvat prinţese, au învins forţele malefice ale răului, au salvat regate de la declin, au luptat contra unor duşmani de temur, dar, întotdeauna (!) au ajutat binele să învingă! În zilele noastre, reţeta este împrumutată cu succes de producătorii de film americani 🙂 Aceştia sunt eroii imaginari, eroi de poveste, personaje ce rămân între paginile cărţilor şi, evident, la baza speranţei noastre într-o lume mai frumoasă.

Totuşi, există şi eroi adevăraţi. Jocurile Olimpice au reprezentat întotdeauna, atât în antichitate, cât şi în prezent, scena pe care au urcat eroi comparabili cu cei din cărţile copilăriei, sportivi care au realizat recorduri fabuloase. Un astfel de erou este înotătorul americanul Mark Spitz, iar ceea ce a realizat acesta la Jocurile Olimpice din 1972, de la Munchen, continuă să atragă admiraţia şi veneraţia iubitorilor de sport din întreaga lume şi să constituie un exemplu pentru copiii care visează la o carieră sportivă de excepţie. Iată povestea lui…

Mark Spitz s-a născut într-un micuţ orăşel american, Modesto (California). A învăţat să înoate de la… 2 ani, iar la 10 ani era recunoscut deja ca fiind cel mai bun înotător din lume la categoria sa de vârstă! La 16 ani, câştiga primul său titlu de campion al SUA, iar un an mai târziu cucerea 5 titluri la Jocurile Panamericane, realizând şi 10 recorduri mondiale! Încurajat de aceste rezultate, în 1968, la doar 18 ani, participa pentru prima oară la Jocurile Olimpice (Mexico), acolo unde îşi propune să obţină nu mai puţin de 6 medalii de aur! Rezultatele sunt excelente, însă sub aşteptările ambiţiosului american. Spitz câştigă o medalie de argint la 100m fluture şi un bronz la 100m liber, în timp ce aurul vine doar alături de colegii din ştafetele de 4x100m şi 4x200m liber. Aşadar, patru medalii olimpice, un rezultat care ar fi mulţumit orice sportiv, dar nu şi pe ambiţiosul Mark Spitz. În următorii patru ani, americanul avea să se supună unui program de pregătire şi mai intens, având în gând doar momentul în care se va reântoarce în bazinul olimpic pentru a-şi vedea visul cu ochii: 6 medalii de aur la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice! În acest timp, a câştigat aproape toate concursurile la care a participat, iar în 1971 a primit Premiul E James Sullivan, pentru cel mai valoros sportiv american al anului.

La ora Jocurilor Olimpice de la Munchen, Mark Spitz era pregătit să arate întregii lumi că este un campion înnăscut, unul dintre cei mai mari din istorie. Nu numai că şi-a realizat visul, dar l-a şi depăşit, reuşind să câştige 7 medalii olimpice de aur, fiecare dintre acestea cu nou record mondial, performanţă rămasă pentru mult timp imposibil de egalat! 36 de ani mai târziu, la Beijing (2008), recordul său de medalii la o singură ediţie a JO avea să fie doborât de către un alt legendar înotător american, Michael Phelps, câştigător a 8 medalii olimpice de aur (7 cu record mondial, una cu record olimpic)! Pentru statistică, iată şi probele în care Spitz a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului olimpic: 100m liber, 200m liber, 100m fluture, 200m fluture,  4x100m liber, 4x200m liber şi 4x100m mixt.

Din păcate, performanţa sa a fost umbrită de uciderea a 11 sportivi israilieni, sechestraţi în satul olimpic de către un comando terorist palestinean, autointitulat Septembrie Negru. Fiind evreu de origine, Mark Spitz a fost considerat drept o potenţială ţintă şi a fost transportat în condiţii de maximă siguranţă, înapoi în Statele Unite.

Mark Spitz avea 22 de ani când a câştigat cele 7 medalii de aur de la Munchen. La scurt timp, a abandonat activitatea sportivă, devenind protagonistul unui show de televiziune şi participând la alte câteva emisiuni celebre (The Sonny and Cher Comedy Hour – 1973, The Tonight Show Starring Johnny Carson – 1973, The Dean Martin Show – 1974). În 1974, se lansează în domeniul imobiliar, punând pe picioare o afacere prosperă.

În 1991, la 41 de ani, Spitz a încercat un come-back spectaculos, participând la selecţia naţională pentru Jocurile Olimpice de la Barcelona (1992). În ciuda ambiţiei sale, dar şi a motivaţiei oferite de Bud Greenspan (celebru regizor şi producător de documentare având subiect sportiv), care a pus la bătaie un milion de dolari numai pentru calificarea la Jocurile Olimpice, Spitz nu a realizat baremul… El rămâne cu cele 11 medalii olimpice, dintre care 9 de aur, şi cu satisfacţia de a reprezenta, chiar şi în prezent, un exemplu de mare campion!

26/06/2012

Nemuritoarele poveşti ale Olimpului modern

Filed under: Sport — paulcalexe @ 7:39 pm
Tags: ,

Au mai rămas 30 de zile până la startul celui mai important eveniment sportiv al anului, Jocurile Olimpice de la Londra (27 iulie – 13 august 2012). Capitala Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord devine astfel primul oraş care găzduieşte pentru a treia oară marea sărbătoare olimpică, ajunsă la cea de-a 30-a ediţie modernă, după ediţiile din 1908 şi 1948.

Privirile întregii planete vor fi aţintite către Londra, acolo unde îşi vor da întâlnire cei mai mari campioni ai tuturor naţiunilor, cei care, sub semnul celor cinci cercuri olimpice, vor scrie noi şi noi poveşti care vor intra în istoria sportului mondial. Aşa cum, înaintea lor, alţi mari campioni au scris deja pagini de neuitat… Despre aceste întâmplări, mai mult sau mai puţin cunoscute, vă voi povesti în zilele care au mai rămas până la startul Jocurilor Olimpice de la Londra.

JO 1948 – Londra: când armele au tăcut, olimpismul a învins!

Rănile celui de-al doilea război mondial nu se cicatrizaseră atunci când Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a luat decizia de a oferi Londrei găzduirea primei ediţii a Jocurilor Olimpice de după război. O ediţie care venea poate prea repede, însă conducătorii forului olimpic au văzut în reluarea Jocurilor Olimpice un bun prilej de a readuce naţiunile lumii la un loc. Dealtfel, Londra fusese desemnată drept gazdă a ediţiei din 1944, ediţie care nu s-a mai desfăşurat din motive lesne de înţeles… Londonezii au acceptat propunerea, Jocurile Olimpice renăscând după o pauză de 12 ani, cea mai lungă perioadă de întrerupere din epoca modernă.  Totuşi, lucrurile nu erau deloc simple…

Gazdele au avut la dispoziţie mai puţin de doi ani de zile pentru a pune la punct toate detaliile legate de organizare, însă totul a fost gata la timp, în ciuda unui buget de doar 600.000 de lire sterline, care în zilele noastre pare ridicol de mic! Spre comparaţie, bugetul estimat pentru ediţia din acest an este de…11,5 miliarde euro!

În 1948, Londra păstra la vedere urmele războiului şi a bombardamentelor la care fusese supus oraşul. Străzile erau pline de moloz, ruinele făceau parte din peisajul comun, hrana era raţionalizată, iar materialele de construcţie lipseau. Ca urmare, s-a decis ca jocurile să se desfăşoare în locaţii deja existente, iar satul olimpic să fie improvizat într-o zonă mai puţin afectată de război, fără a se ridica noi construcţii.

Lecţia războiului i-a adus pe marii campioni ai lumii în acelaşi loc, dornici să arate omenirii că sportul poate învinge orice oprelişti, astfel că toată lumea şi-a dat mâna pentru a contribui la reuşita întrecerilor. Sportivii au fost cazaţi în barăci folosite pe timpul războiului pentru găzduirea prizonierilor de război, dar şi în căminele şcolilor sau chiar în casele londonezilor. Evident, nu au existat facilităţi de lux pentru sportivi sau oficiali, fiecăruia fiindu-i alocat un pat, un dulap, o oglindă şi o sticlă de apă pe zi, iar raţiile de masă erau aceleaşi pe care le primeau, de exemplu, minerii englezi, privilegiaţi de faptul că lucrau într-un domeniu „strategic” pentru economia britanică! Pentru a îmbunătăţii cât de cât meniul sportivilor, spectatorii care veneau în locurile care găzduiau întrecerile aduceau ce puteau din proviziile lor, ca formă… primitivă de „cattering” 🙂 Chiar şi a ajunge la locurile de desfăşurare a întrecerilor reprezenta o adevărată provocare, fiind utilizate faimoasele autobuze londoneze, roşii, supraetajate, dar şi vehicule ale armatei, conduse, în cele mai multe din cazuri, de voluntari femei.

În ciuda tuturor acestor probleme, pe 29 iulie 1948, Stadionul Wembley găzduia ceremonia de deschidere a jocurilor, iar pe uriaşa tabelă a arenei avea să apară un mesaj greu de trecut cu vederea: „Cel mai important lucru la Jocurilor Olimpice nu este a câştiga, ci a participa. Lucrul esenţial în viaţă nu este cucerirea, ci de a lupta bine”!

4000 de sportivi, reprezentând 59 de ţări au luat parte la întreceri. Din cele 59 de naţiuni participante, 37 au obţinut cel puţin o medalie. Cu amintirea războiului mult prea proaspătă, Japonia şi Germania nu au fost invitate să participe, în timp ce URSS au decis să nu participe, exemplu urmat şi de celelalte ţări aflate sub influenţa Moscovei, inclusiv România (RPR). Deasemenea, au lipsit o parte a ţărilor africane, iar un boicot arab a fost evitat în ultima clipă, noul stat al Israelului nefiind membru al familiei olimpice, astfel că nu a fost invitat să participe. În schimb, au participat în premieră ţări precum Venezuela, Myanmar, Panama sau Liban.

Jocurile Olimpice din 1948 au rămas în istorie pentru mai multe premiere. Utilizarea block-start-urilor pentru probele de sprint a fost introdusă la Londra. Deasemenea, a fost prima ediţie a Jocurilor Olimpice în care întrecerile au fost transmise la TV, cu toată că, în acel moment, existau în marea Britanie doar 88.000 de aparate de recepţie. În total, au fost acoperite doar 64 de ore de transmisie! Tot la Londra, Ceylon (Sri Lanka) a câştigat prima (şi… singura, până în prezent!) medalie olimpică, prin Duncan White, argint în proba de 400 metri obstacole. În fine, tot la Londra a fost decis şi primul învingător la… foto finiş! În finala probei regină, de 100 metri, americanii Harrison Dillard şi Barney Ewell au oferit o întrecere spectaculoasă, ambii fiind înregistraţi cu timpul de 10 secunde 3 zecimi. Fotografia i-a dat câştig de cauză lui Dillard, care a primit medalia de aur.

Dintre eroii acestei ediţii trebuie evidenţiat puştiul american de numai 17 ani, Bob Mathias, care s-a impus la decatlon, deşi fusese iniţiat în „sportul celor zece probe atletice” cu doar patru luni înaintea Jocurilor Olimpice! Deasemenea, steaua incontestabilă a întrecerilor a fost olandeza Fanny Blankers-Koen (foto), sprintera de profesie… gospodină (!), care s-a impus în probele de 80 m, 100 m şi 200 m, facând parte şi din ştafeta de 4×100 m, câştigată de Olanda.

Aşadar, în ciuda tuturor dificultăţilor, Jocurilor Olimpice de la Londra au reprezentat un succes, iar flacăra olimpică, idealurile şi valorile olimpice au strălucit mai intens ca oricând!

19/05/2012

Tacul de Aur 2012 (I): prima zi, primele surprize!

A debutat prima etapă a Tacului de Aur 2012! Pe cele şase mese cu postav verde de la Lake View Center din Constanţa a fost agitaţie mare, mult suspans, jucători de certă clasă, surprize şi… nu prea, dar şi o Zeiţă Fortuna tare capricioasă cu unii şi extrem de generoasă cu alţii! Cu doar 29 de competitori la start (probabil, unii regretă acum când se găndesc cât de uşor le-ar fi fost să intre în zona premiilor!), printre care o reprezentantă a sexului frumos (Cristina Chiriţă, 19 ani, este prima jucătoare prezentă pe tabloul principal al Tacului de Aur!), dar şi doi juniori (constănţenii Vali Scupra şi Daniel Stere), competiţia a pornit la drum în forţă, tragerea la sorţi propunând încă din start câteva confruntări „şoc”! Fără doar şi poate, ghinionistul etapei se numeşte Nicolae Sorin Son, unul dintre constănţenii în care gazdele îşi puneau (întemeiat!) mari speranţe, dar care se vede nevoit să părăsească turneul chiar după prima zi! Sorţii i l-au scos în cale, ca prim adversar, pe nimeni altul decât câştigătorul Marii Finale din 2011, lugojeanul Ioan Ladanyi, cel cotat cu prima şansă la victorie şi în această etapă. Chiar dacă a dat o replică bună, Son a fost învins la un scor sever (1-7), Ladanyi taxându-i cea mai mică greşeală. Trecut pe „spatele” tabloului, Son a trebuit să-l înfrunte pe un alt mare favorit la victoria de etapă (câştigător de etapă anul trecut!), armeanul Babken Melkonyan, în faţa căruia a trebuit a cedat (4-7), părăsind astfel competiţia. La polul opus, un alt favorit al Constanţei, Dincă Steriu, pare răsfăţat de sorţi, care i-au scos în cale, în primele două tururi, doi dintre cei mai accesibili adversari, Eugen Pop şi Daniel Stere, pe care i-a învins fără a ceda nici un punct. Mult mai greu îi va fi în sferturi (pe faţa tabloului), unde îl va înfrunta pe Ciprian Gîndac (7-0 cu Paul Newmann şi 7-1 cu Vali Scupra). Alţi doi constănţeni au urcat până în sferturi, pe faţa tabloului, Bogdan Borcan (câştigătorul primei etape a C.N. – zona Dobrogea a fost liber primul tur, trecând apoi, 7-3, de Cristina Chiriţă) şi Ionuţ Iordan (7-2 cu George Mizu şi 7-5 cu Ovidiu Turcoane). Cei doi se vor confrunta pentru un loc în semifinale, acolo unde îi aşteaptă învingătorul dintre Ioan Ladanyi (7-1 cu Son şi 7-2 cu Liviu Chiriţoiu) şi actorul Augustin Viziru (7-5 cu Alex Florescu). Al patrulea sfert de pe faţa tabloului se va disputa între Mihai Robert Braga (7-6 cu Alex Caleşu şi 7-3 cu Zoli Kersco) şi învingătorul dintre Ovidiu Cristea (7-5 cu Raul Maican) şi Victor Mădîrjac (7-6 cu Teo Capbun).

Pe spatele tabloului, se cunosc deja opt dintre cei 13… care nu intră în premii! Au părăsit concursul încă din prima zi Teo Capbun (1-7 cu Raul Maican), Cristi Pirujinschi (4-7 cu Alex Caleşu), Eugen Pop (0-7 cu Costin Neaga), Vali Maxim (2-7 cu George Mizu), Nicolae Sorin Son (4-7 cu Babken), Paul Newman (2-7 cu Alex Florescu), Dani Stere (1-7 cu Babken) şi Vali Scupra (4-7 cu Adi Scupra). Pentru intrarea în zona primilor 16 şi, implicit, a premiilor, dispută veritabile finale, mîine, următorii: Cristina Chiriţă – Raul Maican, Ovidiu Turcoane – Alex Caleşu, Liviu Chiriţoiu – Costin Neaga, Adrian Popa – Ov.Cristea sau Victor Mădîrjac, Zoli Kersco – George Mîzu.

Sâmbătă, primele lovituri de tac vor fi date cu începere de la ora 12.00. Între orele 14 şi 17, Neptun TV va transmite, în direct, cele mai interesante confruntări.

14/05/2012

Totul despre Tacul de Aur 2012!

REGULAMENT

În cadrul Turneului Tacul de Aur se aplică următorul Regulament:

1. Responsabilitatea sportivului

Este responsabilitatea sportivului sa cunoasca toate regulile , reglementarile si calendarul sau programul care se aplica competiei . Atâta timp cât oficialii turneului vor face orice efort rezonabil pentru ca aceste informatii sa fie accesibile tuturor sportivilor , responsabilitatea finala cade asupra sportivului.

2. Îmbracamintea

Fiecare jucător care participă la Tacul de Aur va primi un tricou polo din partea organizatorului, pe care va fi obligat să îl poarte pe toată durata întrecerii. Participanţii trebuie să poarte pantaloni închişi la culoare (nu blugi) şi pantofi sau încălţăminte sport de culoare neagră (nu adidaşi). Femeile pot purta fusta care trebuie însă să acopere genunchii.

3. Aranjarea bilelor

În cazul concursului Tacul de Aur se foloseşte „magic rack” şi nu baterea bilelor.

4. Jocul cu arbitru „de zona”

În cadrul acestei competiţii se foloseşte sistemul arbitrilor ”de zonă” care sunt fiecare responsabili de mai multe mese si nici un arbitru nu este prezent la o masa permanent. In acest caz, jucatorii sunt obligati sa ia in considerare regulile jocului. Recomandarea pentru a conduce jocul in aceste situatii este dupa cum urmeaza :

Jucatorul care nu se afla la masa va executa toate sarcinile arbitrului. Daca, inaintea unei lovituri, jucatorul care se afla la masa crede ca oponentul sau nu poate judeca in mod corect lovitura, poate cere arbitrului „de zona ” sa priveasca lovitura. Jucatorul care va sta pe margine poate de asemenea cere asistenta arbitrului daca crede ca nu poate sau nu vrea sa judece o lovitura.

Daca apare un diferend intre 2 jucatori in timpul unui meci nearbitrat, si arbitrul de zona este chemat pentru a lua o decizie fara a fi vazut cauza disputei, acesta trebuie sa fie atent pentru a intelege situatia cat mai complet posibil. Aceasta ar putea include intrebarea unor martori de incredere, folosirea inregistrarilor, sau punerea in scena a loviturii. Daca arbitrul de zona este rugat sa determine daca un fault a avut loc si nu sunt probe care sa ateste faultul in afara revendicarii unuia dintre jucatori in timp ce jucatorul advers sustine ca nu a fost fault, se presupune ca nu a existat nici un fault.

5. Penalizarea comportamentului nesportiv

Regulile si regulamentele dau arbitrilor si oficialilor imputerniciri considerabile pentru a penaliza jocul nesportiv. Cativa factori ar trebui sa fie luati in considerare atunci cand se iau aceste decizii, inclusiv comportamentul anterior, avertismente anterioare, cat de serioasa este ofensa, precum si informatiile ce ar fi putut fi prezentate la Intalnirea Jucatorilor de la inceputul turneului. In functie de gravitatea faptei penalitatile aplicate pot fi : avertisment, pierderea jocului, pierderea meciului.

Comitetul de Organizare poate decide eliminarea din concurs a unui concurent pentru comportament nesportiv.

6. Protestul la decizii

Daca un jucator are nevoie de luarea unei decizii, prima persoana contactata este arbitrul. Arbitrul isi va construi decizia prin orice mijloace i se par potrivite. Daca un jucator vrea sa protesteze impotriva acelei decizii, poate contacta arbitrul principal si dupa aceea directorul de turneu. La „Tacul de Aur” decizia directorului este obligatorie şi finală. Unui jucator ii este permis sa ceara reconsiderarea unei decizii efective a arbitrului o singura data. Daca cere reconsiderarea aceluiasi subiect a doua oara, va fi considerat comportament nesportiv.

7. Instructiuni pentru arbitri

Arbitrul va clarifica toate aspectele de fapt legate de reguli, mentinerea unor conditii de joc echitabile, anuntarea faulturilor, si va intreprinde orice actiune asa cum este cerut in aceste reguli. Arbitrul va suspenda jocul atunci cand conditiile nu permit un joc corect. Jocul va fi de asemenea suspendat atunci cand o anuntare sau o decizie este contestata. Arbitrul va anunta faulturi sau alte situatii specifice asa cum este cerut in reguli. El va raspunde la intrebari asa cum este cerut in reguli in aspecte cum ar fi numarul de faulturi. El nu trebuie sa dea sfaturi despre aplicarea acestor reguli, sau despre alte aspecte ale jocului in care nu este cerut in reguli ca el sa vorbeasca. El poate ajuta jucatorul prin aducerea si indepartarea sprijinului mecanic. Daca este necesar la o lovitura, arbitrul sau un asistent poate misca lampa daca aceasta incomodeaza lovitura.

8. Responsabilitatea arbitrului

Arbitrul va raspunde intrebarilor jucatorilor in ceea ce priveste date obiective, cum ar fi daca o bila este sau nu in triunghi, daca o bila este in spatele liniei de cap, care este numaratoarea, ce regula s-ar aplica daca o anumita lovitura va fi executata, etc. Atunci cand este intrebat despre clarificarea unei reguli, arbitrul va explica regula aplicabila cat de bine poate, dar orice omisiune a arbitrului nu va proteja jucatorul de impunerea regulilor efective. Arbitru nu trebuie sa ofere sau sa furnizeze orice opinie subiectiva care ar afecta jocul, cum ar fi daca o lovitura legala poate fi executata la o posibila lovitura, daca o combinatie poate fi realizata, sau cum se comporta masa, etc.

9. Inversarea grupurilor

Dacă din greşeală, un jucător introduce o bilă din grupul oponentului, un fault trebuie anunţat înainte de urmatoarea sa lovitură. După ce oricare jucator sau arbitrul îşi dau seama că grupurile au fost inversate, jocul va fi oprit şi va fi rejucat cu spargătorul iniţial executând lovitura de spargere.

10. Refacerea unei pozitii

In orice caz in care pozitia bilelor necesita interventii este numai responsabilitatea si indatorirea arbitrului sa realizeze aceasta sarcina. El isi poate forma opinia prin orice mijloace le considera potrivite la acel moment. El poate consulta un jucator sau pe amandoi in acel caz, totusi, parerea particulara a acestuia nu este considerata de drept si poate fi amendata. Fiecare jucator implicat are dreptul de a contesta judecata arbitrului o singura data, dar dupa aceea este decizia arbitrului daca va repozitiona bila sau bilele.

11. Acceptarea echipamentului

Dupa ce un turneu sau un meci anume a inceput, jucatorul nu are dreptul de a contesta calitatea sau legalitatea oricarui echipament pus la dispozitie de Organizatorul de Concurs, decat daca este sustinut de arbitru sau de directorul de concurs; orice contestatie trebuie facuta inainte. În principiu, se va accepta echipamentul de joc a cărui calitate este cea mai bună.

12. Golirea buzunarelor

O bilă este introdusă dacă se opreşte în buzunar sub nivelul mesei sau intră în sistemul de returnare a bilelor. O bilă în apropierea marginii buzunarului parţial susţinută de altă bilă se consideră introdusă dacă prin eliminarea bilei suport aceasta ar cădea în buzunar. Dacă o bilă se opreşte în apropierea marginii buzunarului, şi rămâne aparent nemişcată pentru 5 secunde, nu se consideră introdusă dacă după aceea cade în buzunar prin propria mişcare. Pe durata celor 5 secunde, arbitrul trebuie să se asigure ca nici o altă lovitură nu este executată. O bilă obiect care revine dintr-un buzunar pe suprafaţa de joc nu se consideră introdusă. Dacă bila albă atinge o bilă deja introdusă, bila albă va fi considerată introdusă indiferent dacă revine sau nu pe masă.

13. Time Out ( Pauza )

Fiecare jucător are dreptul la un time-out de 5 minute pe parcursul unui meci de maxim 9 jocuri (şi la 3 din 5 şi la 5 din 9). La sistemul 7 din 13 din semifinale şi finale, se poate lua încă un time-out de 3 minute. Un jucator poate cere time-out numai intre jocuri.

Pentru a-şi exercita dreptul la pauză, jucătorul trebuie să informeze arbitrul de decizia sa şi să se asigure că arbitrul este conştient de acest fapt şi îl insemnează pe foaia de scor şi să se asigure că arbitrul marchează masa pentru suspendarea jocului.

( Procedura standard este poziţionarea unui tac pe masă)

Oponentul trebuie să rămână pe scaun, ca şi în cazul jocului normal; dacă se va implica în alte activităţi în afara celor standard de joc se va considera că îşi exercită dreptul la time-out si nu i se va mai acorda altul. Dacă un jucător are o problemă medicală, directorul de turneu poate decide să ajusteze numărul de time-outuri.

14. Devierea bilei alba la spargerea de debut.

Se poate întâmpla ca un jucător să rateze lovitura (miscue) şi apoi să încerce să oprească bila albă să îşi urmeze traiectoria normală deviind-o cu tacul sau alte mijloace. Aceasta practică şi altele similare sunt complet interzise de regula comportamentului nesportiv. Jucătorii nu trebuie niciodată să atingă intenţionat nici o bilă aflată în joc în afara bilei albe printr-o mişcare de înainte a pastilei . Penalitatea pentru un asemenea fault va fi determinată de arbitru în concordanţă cu prevederile Federaţiei de profil.

16. Cronometrarea loviturii

Un cronometru poate fi cerut in orice moment in timpul unui meci de catre un oficial sau oricare dintre jucatorii implicati in acel meci. Directorul de turneu sau alt oficial desemnat hotaraste daca se va folosi un cronometru sau nu. Daca acesta se va introduce, amandoi jucatorii vor fi cronometrati si va fi desemnat un oficial responsabil cu cronometrarea pe parcursul meciului. Ca recomandare, jucatorii vor avea 35 de secunde pe lovitura, si vor fi avertizati atunci cand mai sunt 10 secunde.

Fiecare jucator va avea dreptul la o extensie de 25 de secunde la fiecare joc. Cronometrul va fi pornit cand toate bilele se opresc, inclusiv cele care se invartesc. Cronometrul va fi oprit atunci cand pastila atinge bila alba pentru a incepe o lovitura sau atunci cand timpul alocat loviturii expira. Daca un jucator depaseste timpul acordat, va fi un fault standard.

17. Intarzieri

Jucatorii trebuie sa se afle la masa si gata sa joace meciul repartizat la ora desemnata. Daca un jucator intarzie la meciul sau , va avea 15 minute sa se prezinte la masa gata de joc. Este recomandat ca dupa 5 minute sa se faca un anunt catre jucator, dupa 10 minute un al doilea anunt, iar dupa 14 un anunt final de “ un minut ”. Din momentul scurgerii celor 15 minute, jucătorul în cauză va pierde câte un joc la fiecare 5 minute.  Cerintele pot fi mai stricte pentru pentru cei care gresesc repetat.

18. Intamplari neprevazute

Se poate intampla ca ceva neprevazut in aceste reguli sa apara in timpul unui meci. Intr-un asemenea caz, arbitrul va decide cum se va proceda intr-o maniera corecta. De exemplu, poate fi necesar mutarea unui joc in desfasurare pe o alta masa, si in acest caz o remiza poate fi declarata daca pozitia nu poate fi transferata.

19. Ramanerea in scaun

Jucatorul care nu se afla la masa trebuie sa ramana in scaunul desemnat atunci cand oponentul sau se afla la masa. Daca un jucator are nevoie sa paraseasca zona de joc in timpul meciului, trebuie sa ceara si sa primeasca permisiunea arbitrului. Daca un jucator paraseste aria de joc fara permisiunea arbitrului, va fi tratat ca un comportament nesportiv.

20. Lovitura simultana

Daca bila alba loveste o bila obiect legala si o bila obiect ilegala aproximativ in acelasi timp, si nu se poate determine ce bila a fost lovita prima, se va presupune ca bila obiect legala a fost atinsa prima.

21. Anuntarea bilelor inghetate

Arbitrul trebuie sa fie atent sa inspecteze si sa anunte starea oricarei bile obiect care poate fi lipita de o manta sau bila alba atunci cand ar putea fi lipita de o bila. Jucatorul aflat in scaun ii poate aminti arbitrului ca un asemenea anunt este necesar. Tragatorul trebuie sa lase timp in care o asemnea decizie sa fie ceruta si anuntata, si poate cere anutarea el insusi.

22. Loviturile de stabilire a ordinii de joc

Aceasta lovitura este prima a meciului si determina ordinea de joc. Jucatorul care castiga alege cine va sparge primul. Arbitrul va plasa cate o bila pe masa in spatele liniei de cap si in apropierea liniei de cap. Jucatorii vor lovi aproape in acelasi timp pentru a trimite fiecare bila spre manta inferioara cu scopul de se intoarce mai aproape de manta superioara decat a adversarului.

Jucatorul pierde automat spargerea daca bila sa :

(a) traverseaza jumatatea celuilalt ;

(b) atinge manta de spate de mai multe ori;

(c) cade în buzunar sau sare de pe masa;

(d) atinge manta lunga;

(e) bila ramâne in zona coltului buzunarului superior si trecuta de marginea mantei superioare;

Jucatorii vor efectua din nou loviturile daca:

(a) bila unuia dintre ei este lovita dupa ce bila celuilalt a atins manta din spate;

(b) arbitrul nu poate determina care bila este mai apropiata de manta superioara; sau

(c) amandoua loviturile sunt neregulamentare.

23. Spargerea

Spargerea bilelor se face alternativ, cu bila alba in mana in spatele liniei de cap.

24. Repozitionarea bilelor

Bilele sunt repozitionate (repuse in joc pe masa) prin plasarea lor pe linia lunga (axa centrala lunga) cat mai aproape de punctul de spate si intre punctul de spate si manta de spate, fara a misca bilele interpuse. Daca bila nu poate fi  repozitionata pe punctul de spate, trebuie pozitionata in contact (daca se poate) de bila interpusa.Totusi, atunci cand bila alba este langa bila de repozitionat, bila repozitionata nu trebuie plasata in contact cu bila alba; trebuie lasat un mic spatiu intre ele. Daca toata linia lunga intre punctul de spate si manta de spate este ocupata de alte bile, bila este repozitionata deasupra punctului de spate, si cat mai aproape de acesta.

25. Bila alba in mana

Atunci cand bila alba este in mana, tragatorul o poate plasa oriunde pe suprafata de joc si poate continua sa miste bila alba pana cand va executa o lovitura. Jucatorul poate folosi orice parte a tacului pentru a misca bila alba, inclusiv pastila, dar nu cu o miscare de lovire inainte.

26. Lovitura anuntata

In jocuri in care tragatorul trebuie sa anunte loviturile, bila si buzunarul vizate trebuie indicate la fiecare lovitura daca nu sunt evidente. Detalii ale loviturii cum ar fi mante sau bile atinse sau introduse sunt irelevante.O singura bila poata fi anuntata de fiecare data. Pentru ca o lovitura anuntata sa fie legala, arbitrul trebuie sa fie convins ca lovitura executata este si cea intentionata, asa ca daca exista sanse de a se genera confuzie, cum ar fi lovituri cu manta, combinatii sau alte lovituri similare, tragatorul trebuie sa indice bila si buzunarul vizate. Daca arbitrul sau adversarul sunt nesiguri in privinta loviturii care va fi jucata, pot cere anuntarea loviturii.

In jocurile pe anuntate, tragatorul poate alege sa anunte “ siguranta” in loc de o bila sau un buzunar, si la sfarsitul loviturii incepe randul oponentului.

27. Bile care se misca in mod spontan

O bila se poate misca usor dupa ce se parea ca s-a oprit, posibil datorita imperfectiunilor bilei sau mesei. In afara cazului cand aceasta miscare nu provoaca introducerea unei bile in buzunar, este un fapt normal de joc, si bila nu va fi mutata la loc. Daca o bila cade in buzunar ca urmare a acestei miscari, este repusa pe pozitia ei originala. Daca o bila care se misca spontan cade in buzunar inainte sau in timpul unei lovituri, si acest fapt influenteaza rezultatul loviturii, arbitrul va reface pozitia si lovitura va fi jucata din nou. Tragatorul nu este penalizat pentru ca a lovit in timp ce o bila se misca spontan.

28. Refacerea unei pozitii

Atunci cand este nevoie ca bilele sa fie repozitionate sau curatate, arbitrul va repune bilele la loc cat mai precis posibil. Jucatorii trebuie sa accepte decizia arbitrului.

29. Abandon

Daca un sportiv renunta, pierde meciul . Astfel , daca în timpul unui joc decisiv pentru oponent un sportiv încearca sa-si desurubeze tacul, se considera ca abandoneaza meciul.

30. Remiza

Daca arbitrul observa ca jocul nu progreseaza spre final , el îsi va anunta decizia si fiecare sportiv va mai avea câte 3 rânduri la masa . Apoi, daca arbitrul crede în continuare ca meciul nu se îndreapta spre final, el va declara jocul remiza. Daca amandoi jucatorii sunt de acord pot accepta remiza fara a mai efectua cele 3 lovituri. Daca o remiza intervine, spargatorul initial va sparge din nou.

–-

Update (17 mai 2012): Vineri, 18 mai, ora 13.00 – data şi ora limită pentru înscrieri. Primele meciuri debutează la ora 14.00, după tragerea la sorţi a tabloului de concurs.

Cel mai mare concurs de biliard din România revine într-un nou format! Premii de etapă în valoare totală de 2500 euro! Se premiază primii 16 clasaţi. Prima etapă are loc pe durata a trei zile, între 18 şi 20 mai 2012. Taxa de înscriere: 50 euro (60 euro, după 15 mai 2012). Sistem de eliminare: piramidă dublă, spargere alternativă, primul la 7 (în finală: primul la 11).

The largest competition pool in Romania is in a new format! Stage Awards totaling 2,500 euros! It honors the first 16 finishers. The first stage takes place over three days, between 18 and 20 May 2012. Registration fee: 50 euros (60 euros, after May 15, 2012). Disposal system: double pyramid, breaking alternative, first to 7 (the final: the first at 11).

Premii (prizes): locul 1 – 1000 euro, locul 2 – 500 euro, locul 3 – 300 euro, locul 4 – 100 euro, locurile 5-16 – câte 50 euro.

Confirmări participare (14 mai 2012):

1. Ioan Ladanyi (Lugoj)
2. Melkonyan Babken (Bucureşti)
3. Robert Mihai Braga (Bucureşti)
4. Raul Maican (Bucureşti)
5. Liviu Chiriţoiu (Tecuci)
6. Augustin Viziru (Bucureşti)
7. Ovidiu Cristea (Bucureşti)
8. Dincă Steriu (Constanţa)
9. Nicolae Sorin Son (Constanţa)
10. Ionuţ Iordan (Constanţa)
11. Victor Mădîrjac (Constanţa)
12. Paul Newman (Constanţa)
13. Vali Scupra (Constanţa)
14. Renaud Devriese (Constanţa)
15. Ciprian Gabriel Gândac (Vitoria)
16. Bogdan Mălăele (Bucureşti)
17. Cristina Chiriţă (Bucureşti)
18. Alex Botz (Braşov)
19. Alexandru Calesu (Bucureşti)
20. Zoltan Kersco (Arad)
21. Daniel Stere (Constanţa)
22. Eugen Pop (Constanţa)
23. Bogdan Borcan (Constanţa)
24. Cristi Pirujinschi (Constanţa)
25. Ciprian Enache (Constanţa)
26. Andrei Popa (Bucureşti)
27. Teo Capbun (Constanţa)
28. Costin Neaga (Bucureşti)
29. Ovidiu Turcoane (Bucureşti)
30. Alexandru Florescu (Craiova)
31. Dimciu Paris (Constanţa)

09/05/2012

Dincă Steriu îşi adjudecă etapa a doua a C.N biliard – Bila 9 (zona Dobrogea)

N-a mai fost loc de surprize în ziua a finală a etapei a doua a Campionatului Naţional de biliard – Bila 9 (zona Dobrogea), finala disputându-se între Dincă Steriu (câştigătorul finalei de pe faţa tabloului) şi Nicolae Sorin Son, ultimul croindu-şi drum spre finală fără mari emoţii, după ce în prima zi cedase surprinzător în faţa juniorului Vali Scupra. Dealtfel, pentru a ajunge în finală, după ce a trecut la pas de Vali Maxim şi Paul Newman (7-1, în ambele meciuri), a trebuit să-l înfrunte din nou pe Vali Scupra, pe care l-a condus cu 6-0 şi se părea că tânărul său adversar va plăti cu vârf şi îndesat „aroganţa” din prima zi. Relaxarea prematură era să-l coste pe Son, care s-a văzut… egalat (!), doar experienţa sa superioară făcând ca victoria să-i surâdă în jocul decisiv, ca urmare a trei faulturi consecutive comise de Scupra.7-6 şi Son obţinea dreptul de a disputa marea finală!

Marcat de cele întâmplate, dar şi pe fondul unui joc precis al lui Steriu, Son a început modest finala, văzându-se condus cu 6-1! Cu orgoliul rănit şi, poate, cu teama unui eşec sever în faţa marelui său rival, Son a început cursa de urmărire şi… a egalat la6! Steriu a replicat imediat, 7-6, iar apoi s-a petrecut momentul psihologic al finalei, Son ratând incredibil la bila 9, pe care a lăsat-o pe gura buzunarului, iar Steriu n-a ezitat să primească un cadou nesperat. Se face 8-6, Son are puterea să lupte mai departe, revine la o lungime, 8-7, însă nu poate duce finala în jocul decisiv, Steriu închizând masa cu sânge rece la prima ocazie ivită. Aşadar, după ce a cedat în finala primei etape, Dincă Steriu se impune în cea de-a doua, dovedind că este unul dintre cei mai valoroşi jucători de biliard constănţeni şi, probabil, cel mai constant în joc!

În urma rezultatelor înregistrate în etapa a doua (din şase), clasamentul general pentru zona Dobrogea arată astfel: 1. Dincă Steriu 1750p, 2. Nicolae Sorin Son 1500p, 3. Bogdan Borcan 1350p, 4-5. Victor Mădîrjan şi Paul Newman 1150p, 6. Vali Scupra (junior) 1100p, 7. Daniel Stere (junior) 900p, 8-9. Adrian Scupra şi Tiberius Iorgulescu (junior) 800p, 10-12. Ionuţ Iordan, Teo Capbun şi Andrei Panghea 500p, 13-16. Cristi Pirujinschi, Eugen Pop, Constantin Ostache şi Alexandru Pripişi 400p.

05/05/2012

Surprize în etapa a doua a CN de biliard – bila 9 (zona Dobrogea)

Pe postavul albastru de la Lake View Entertainment and Sport Center din Constanţa, a debutat în această dimineaţă etapa a doua a Campionatului Naţional de biliard Bila 9 (zona Dobrogea). Doar 13 participanţi s-au aliniat la start, semn că… sezonul cald bate la uşă, iar vremea frumoasă de afară îmbie la mai multă plajă şi mai puţin timp petrecut în jurul mesei de biliard.

Surpriza zilei a constituit-o eliminarea prematură a câştigătorului primei etape, Bogdan Borcan, care a pierdut ambele meciuri disputate. Este adevărat, deşi a beneficiat de avantajul de a trece direct în turul doi pe partea de faţă a tabloului, primul adversar a fost unul deosebit de puternic, Nicolae Sorin Son, constănţeanul cu cea mai bună clasare într-o etapă a Tacului de Aur (locul 4). Mai atent, mai sigur în lovituri, dar şi mai… norocos, Son s-a impus cu 7-3. Borcan a trecut pe „spatele” tabloului, acolo unde l-a aşteptat un alt jucător incomod, Victor Mădîrjac. La capătul unui meci pe care părea să-l aibă sub control (a condus cu 6-4), Borcan avea să cedeze cu 6-7, după ce în jocul decisiv a lăsat bila 9 pe gaură, după o lovitură relativ simplă! Un parcurs foarte bun a avut juniorul Vali Scupra (foto, 14 ani), care a trecut în primul meci de mult mai experimentatul Vali Maxim (7-6), apoi, în „derby-ul tinereţii”, de Tiberius Iorgulescu (7-1), pentru ca în semifinalele de pe faţa tabloului să revină de la 0-3 şi să câştige cu 7-6 în faţa lui Son! În finala de pe faţa tabloului, Vali Scupra nu i-a putut face faţă lui Dincă Steriu (2-7), însă şi-a asigurat cel puţin locul trei în această etapă. Finalist în prima rundă dobrogeană, Steriu a beneficiat de un drum… lin către o nouă finală, trecând, în ordine, de Adi Scupra (7-1), Daniel Stere (7-2) şi Vali Scupra.

Mult mai agitate au fost apele pe partea de spate a tabloului. După ce l-a trimis acasă pe câştigătorul primei etape, Victor Mădîrjac a cedat, 5-7, în faţa bunului său prieten Paul Newman. Acesta rămâne în cursa pentru finală, după ce a trecut şi de Daniel Stere (7-4), iar acum îşi aşteaptă următorul adversar în persoana învingătorului din confruntarea dintre Son şi Maxim.

Programul de duminică:

– ora 12.00: meci 19 – Nicolae Sorin Son – Vali Maxim 7-1;

– ora 13.00: meci 22 – Paul Newman – Nicolae Sorin Son 1-7;

– ora 14.00: meci 23 – Vali Scupra – Nicolae Sorin Son 6-7;

– ora 15.00: FINALA – Dincă Steriu – Nicolae Sorin Son 9-7.

« Pagina anterioarăPagina următoare »

Blog la WordPress.com.